CASE OF CATT v. THE UNITED KINGDOM - [Romanian Translation] legal summary by the Constitutional Court of the Republic of Moldova
Karar Dilini Çevir:
CASE OF CATT v. THE UNITED KINGDOM - [Romanian Translation] legal summary by the Constitutional Court of the Republic of Moldova

© Traducerea şi permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curţii.
© The present text and the authorisation to republish it were granted by the Constitutional Court of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Constitutionnelle de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.
 
Catt v. Regatul Unit - 43514/15
Hotărârea din 24.1.2019 [Secția I]
Articolul 8
Articolul 8-1
Respectarea vieții private
Retenția datelor despre un susținător pacifist în baza de date a poliției: încălcare
În fapt – Reclamantul era susținător pacifist activ din 1948. În 2005, acesta a participat la demonstrații organizate de către un grup de protestatari violenți care a presupus o prezență substanțială a poliției. Reclamantul însuși nu a fost condamnat niciodată pentru comiterea vreunei infracțiuni, iar riscul criminalității sale violente era unul abstract.
În procedurile de pe plan național, reclamantul a solicitat radierea datelor sale stocate într-o bază de date a poliției, cunoscute ca „baza de date a extremismului”. Aceste date includeau informații ca numele său, adresa, data nașterii și prezența la demonstrații. Majoritatea înregistrărilor erau legate de demonstrațiile organizate de către grupul de protest violent, iar altele se refereau la participarea reclamantului la evenimente cu caracter politic și sindical.
În drept – Articolul 8: Curtea a acceptat existența unei nevoi presante de a se colecta date cu caracter personal despre reclamant. Datele cu caracter personal în discuție au fost obținute în mod transparent. Stătea în natura acumulării informațiilor ca poliția să le colecteze întâi, pentru a le evalua. Poliția avea un rol clar de monitorizare a protestelor în care activitățile grupului organizator erau cunoscute a fi violente și posibil cu caracter penal. Prin urmare, chiar dacă reclamantul însuși nu era suspectat de o implicare directă în activitățile criminale ale grupului, era justificat ca poliția să colecteze datele sale cu caracter personal. Acesta a decis, într-un final, să se alăture în mod repetat și public la activitățile grupului protestatar violent.
Curtea nu a confirmat existența unei nevoi presante de a reține datele reclamantului. În absența vreunei norme care să stabilească un termen-limită pentru retenția unor asemenea date, reclamantul era deplin dependent de aplicarea garanțiilor foarte flexibile din Codul de practică pentru a i se asigura retenția proporțională a datelor sale. Acolo unde statul a ales să instituie un asemenea sistem, necesitatea unor garanții procedurale efective devenea decisivă. Acele garanții trebuiau să permită radierea oricăror asemenea date, odată ce retenția lor continuată a devenit disproporționată.
Datele cu caracter personal ale reclamantului puteau fi reținute pe un termen nelimitat. De vreme ce reclamantul putea și a cerut dezvăluirea și distrugerea datelor care îl priveau, această garanție părea să aibă un impact limitat, dat fiind refuzul de a radia datele sale sau de a oferi vreo explicație pentru retenția lor continuată. Absența unor garanții efective prezenta un interes deosebit în cazul reclamantului, de vreme ce datele cu caracter personal reținute dezvăluiau opțiuni politice care presupuneau un nivel crescut de protecție. Participarea la un protest pașnic beneficia de o protecție specială în baza articolului 11, care mai proteja, de asemenea, sindicatele, la ale căror evenimente a participat reclamantul.
Definiția „extremismului național” în contextul „bazei de date a extremismului” oferită în cadrul procedurilor naționale se referea la colectarea datelor privind grupurile și persoanele care au acționat „în afara procesului democratic”. Prin urmare, poliția nu pare să fi respectat definiția referitoare la retenția datelor privind asocierea reclamantului cu evenimente pașnice, cu caracter politic.
Retenția datelor referitoare la reclamant privind participarea la un protest pașnic nu s-a dovedit a fi absolut necesară și nici nu a fost făcută în scopurile unei anumite anchete.
Curtea nu a fost convinsă că radierea datelor era foarte dificilă încât să fie considerată nerezonabilă. Ar fi total contrar nevoii de protecție a vieții private în baza articolului 8 dacă un Guvern ar putea crea o bază de date de o asemenea manieră încât datele din aceasta să nu poată fi revăzute sau modificate cu ușurință, iar apoi să se folosească de această situație, ca justificare a refuzului de radiere a informațiilor din acea bază de date.
Concluzie: încălcare (unanimitate).
Articolul 41: niciun capăt de cerere în privința prejudiciului suferit.
(Vezi și Roman Zakharov v. Rusia [MC], 47143/06, 4 decembrie 2015, Nota informativă 191; S.M.M. v. Regatul Unit, 77450/12, 22 iunie 2017; M.M. v. Regatul Unit, 24029/07, 13 noiembrie 2012, Nota informativă 157; ca și Rezoluția (74) 29, adoptată de către Comitetul Miniștrilor privind protecția vieții private a persoanelor vis-à-vis de bazele de date electronice din sectorul public și Recomandarea R (87) 15 a Comitetului Miniștrilor pentru statele membre privind reglementarea utilizării datelor cu caracter personal în sectorul poliției)
 

Full & Egal Universal Law Academy